Gheisha's Blog

Cand aveam trei ani visul meu era sa fiu "taxatoare de bilete". Erau ghiseele alea improvizate in autobuz, unde vindea bilete cu o calatorie o tanti cu par scurt, proaspat scos de pe bigudiuri. Iti dadea biletul dupa ce ti-l taxa. Ei, facutul acelor gaurele ma fascina si imi dadea senzatia ca daca as face o cariera din perforatul biletelor as fi fericita. La cinci ani mi se parea super atragatoare ideea de a spala vagoane de tren pe dinafara. Am mai crescut si pe la vreo saispe ani, citind o Viata Libera, mi-a picat fisa: trebuia sa ma fac jurnalist. Pacat ca faza nu a trecut, asa cum au trecut dorintele din pruncia mea, ci mi s-a fixat din ce in ce mai adanc in creier. Astfel ca am urmat si o facultate pe care si acum o regret. Am pierdut trei ani doar ca sa imi dau seama ca nu sunt buna la asa ceva si ca daca vrei sa faci jurnalism poti face fara niciun studiu in domeniu. Sau ca poti foarte bine iesi din facultatea de Jurnalism fara sa stii regulile de ortografie (am cunosc

Noua mea descoperire se numeste Ron Mueck, un sculptor hiperrealist australian, care m-a fascinat pe loc. Nu intru in detalii, (da, da, inca mi sila...) va arat doar poze.

In noaptea de miercuri spre joi au fost furate de la Muzeul de Arta Modera a Parisului cinci tablouri in valoare de circa o suta de milioane de euro(!). Se pare ca hotul a avut chiar si timp sa se plimbe vreo 15 minute, timp ce i-a permis sa isi aleaga operele de arta. Astfel, el si-a insusit una bucata "Pescarus cu mazare" de Picasso (nu are gusturi proaste, avand in vedere ca doar acesta valoreaza 25 milioane de euro), "Pastorala" lui Matisse, "Femeia cu evantai" a lui Modigliani si inca vreo doua a caror traducere in romana nu o stiu si mi-e prea lene sa o caut. Las la o parte problema legata de securitatea muzeului (care nu mai avea alarma activata de vreo doua luni) si stau si ma intreb ce o fi fost in mintea celui care le-a furat. Tablourile au o valoare inestimabila, sunt celebre si niciun colectionar impatimit nu si-ar permite riscul de a pastra asemenea bijuterii. Deci, practic, sunt imposibil de vandut.

madalina: crezi ca cei mai buni oameni de pe pamant vor fi intr-un tarziu si cei mai fericiti? geisha: mm geisha: sper madalina: de ce? te crezi unul dintre ei? geisha: nu cel mai bun geisha: dar printre geisha: cei buni madalina: ce modesta esti tu geisha: mars madalina: eu m-am abatut de la atatea reguli ,doar dintr-o simpla curiozitate de fiecare data,si-am ajuns la maturitatea de a-mi da seama ca nu au fost decat niste copilarii facute din cauza ca nu am avut rabdare Nu stiu cum sunt altii, dar pe mine faza de la urma m-a dat pe spate :))

Harta Metro Londra Harta Metro Paris Harta Metro Bucuresti :))

1. In toata viata mea nu am vazut atat de multi oameni nebuni cati am vazut in Paris in decurs de un an. Si cand spun nebuni nu ma refer la oamenii fara discernamant, care sunt in general cersetori si vorbesc singuri pe strada, cu care eram oarecum obisnuita acasa. Vorbesc de oameni cu adevarate probleme psihice, care arata de parca sunt fugiti din spital. Acum o luna vazusem pe cheiul opus al metroului un barbat care nu s-a lasat pana nu a spart cu pumnii si picioarele un zid care ingradea niste scule de-ale RATP-ului (cred), folosite pentru modernizarea statiei. Dupa ce si-a calmat curiozitatea (se pare ca vroia sa vada doar ce e acolo) a inceput sa urle ca in jungla, apoi sa faca sugestii unui cuplu absorbit de o harta a Parisului : "Puteti vizita Piata de Pasari, o sa vedeti multe pasari acolo... Pentru ca eu...eu sunt o gorila!"...iar tipete, demonstratii... Trec peste faza cu un barbat care urina ieri in fata la Notre Dame in plina zi, in plina strada, cu o groaza de

"O opera in sine nu e niciodata scandaloasa. Intalnirea dintre o opera si un context este cea care creaza scandalul. Scandalul nu califica o opera, ci este mai degraba o caracteristica temporala, un fapt cu durata limitata. Fie ca e formal sau social, scandalul starnit de o opera se dilueaza in timp si nu ramane definitiv in istorie decat atunci cand a provocat cele mai rele si cele mai injuste critici" (Fabrice Bousteau) "Fantana" lui Marcel Duchamp , cel mai celebru pisoar de pe planeta, este considerata ca fiind cea mai controversata opera de arta a secolului XX. "Intr-o lume plina de incertitudini, reguli, cu un univers artistic extrem de serios,Duchamp a reusit sa dea nastere unui alt mod de a considera arta. Nu exista nicio alta forma mai frumoasa de libertate, asta e scandalul. Alegand impurul, el marcheaza o ruptura de conceptiile legate de arta. Duchamp sparge codurile, libereaza, reabiliteaza un obiect pe care il judecam ca fiind infam, redefineste

Mai de nou confectionez si vederi :)) Poza e facuta de mine, prelucrarea e de mesterul Catalin .

madalina: stii...imi pare rau tare de tot ca nu ai stat mai mult pe langa mine geisha: de ce? madalina: poate ca m-as fi maturizat mai frumos,si poate ca nu as fi facut greselile pe care le-am facut geisha: lasa madalina: si invatam o gramada de lucruri geisha: ca acus ma intorc geisha: nu ai sa stii cum sa scapi de mine mai repede geisha: am sa stau acasa geisha: pana imi fac buletinul madalina: dureaza o saptamana madalina: toate astea geisha: pai e de ajuns madalina: nu te vreeeeeeeeeeeeeeeeeeeeau! madalina: am spus ca imi pare rau ca nu ai stat la timpul respectiv madalina: nu si acum madalina: acum am invatat singura madalina: multe chestii

Povestea de mai jos nu ne face cinste, dar e must tell :)) E sambata si Gogosica arde de nerabdare sa ne ducem la un brocante de la ea din sat, care se tine o data pe an. Mai pe romaneste,la un fel de talcioc in care francezii scot la inaintare toate lucrurile de prin casa pe care nu le mai vor, de la mouse-uri si stickere pana la trotinete, lampi, cuptoare cu microunde, haine si alte bazaconii. Si totul pe sume de nimic. Astfel ca gasesti tricouri originale Lacoste la un euro sau mouse-uri Hello Kitty cu 2 (fiecare cu ce-l doare)... Problema e ca noi suntem aproape leftere. Mai precis, Gogo are cinci euro pe care, cu sufletul ei de ingeras, ii imparte cu mine surioreste. Eu cheltuiesc doi euro, asa ca mai ramanem cu trei. Tot foindu-ne printre vecinii din sat cu mesele transformate in tarabe, in ideea de a vedea toata marfa (implicit de a cheltui cu cap cocosanta suma de trei euroi), Gogo se impiedica de o vecina cunoscuta, care o intreaba daca nu vrea niste haine, pe sistemul "a